Zăpada zânelor

Se spune că, dacă mai e zăpada în ziua de Dragobete, zânele sunt de vină pentru existenţa ei. Chiar mă întrebam cum, după atâta soare, iarna a decis să revină în forţă şi să toarne peste noi alte câteva tone de fulgi pufoşi. Acum îmi e clar: o zâna mică şi ghiduşă şi-a băgat aripioarele în oala cu anotimpuri şi a cam greşit ingredientele. În loc de două uncii de ploaie de primăvară şi trei fire de ghiocel, a pus în fiertura magică nişte scame din cojocul Babei Dochia. De asta nu trebuie lăsate zânele mici să facă ce au chef. Mereu încurcă treburile şi zăpăcesc lumea.
Se mai spune că zăpada strânsă şi topită în această zi e foarte bună pentru spălat pe faţă tot anul, ca să fii blând, drăgăstos şi ca norocul Dragobetelui să te însoţească până la următoarea naştere a primăverii. Tot azi, păsările încep să îşi construiască micile locuinţe pentru pui. Ursul iese din bârlog şi mormăie la copaci, restul animalelor ţopăie fericite prin pădure în căutarea "perechii ideale". Este o zi în care nu ai voie să te cerţi, nu ai voie să fii supărat, nu ai voie decât să iubeşti. Ştiu, nu e atât de cool ca Valentine's Day, practic nu se întâmplă nimic interesant, nu sunt zdrăngănele rozalii şi inimioare "fluffy". Dragobetele nu are decât ghiocei, rândunele şi primăvară. Mulţi ar spune că e o sărbătoare ştearsă şi anostă. Eu aş spune că este o declaraţie de dragoste pentru noi toţi, venită din partea naturii care se trezeşte la viaţă. Între o sărbătoare sclipicioasă, cu gesturi "mari" şi cuvinte care sunt uitate până a doua zi şi una care aduce lumină, copaci înfloriţi şi ghiocei, eu o aleg pe ultima. În plus, ultima oară când verificasem România era ţară de rit creştin-ortodox. La noi nu există sfinţi Valentini prin calendar. Dacă totuşi vreţi să legaţi Dragobetele de vreun sfânt, ziua de 24 februarie pentru biserica ortodoxă înseamnă Aflarea capului lui Ioan Botezătorul. Nu că aş ţine eu partea religiei, dar dacă tot serbăm sfinţii altora, o să ajungem până la urmă să declarăm 4 iulie Ziua Naţională a României.
Am uitat ceva?
Da. Ceva insignifiant. Nu zic eu că e aşa. Zic "jurnaliştii".
Ieri ne-a părăsit unul din cei mai valoroşi oameni de cultură pe care îi aveam. Iertare că am scris despre asta doar la final, la rubrica "fapt divers". Am luat şi eu exemplu de la presă, care a "pierdut" ştirea undeva între ultima bârfă mondenă legată de un anume divorţ şi arestarea unui oarecare interlop.
A fost scriitor, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor. A scris prefeţe şi studii introductive pentru romane şi culegeri de povestiri semnate de Edgar Allan Poe, Edmond About, Villiers de l'Isle-Adam, Mark Twain, J.H Rosny-Aine, R.L. Stevenson, Stanislaw Lem şi alţii. Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări. I s-au decernat marele premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), premiul special "Aripile de aur ale fanteziei" (1980) şi premiul "World F" (Brighton, 1984), pentru întreaga sa activitate în domeniul SF-ului. Fan împătimit al lui Jules Vernes, a publicat zeci de studii legate de opera şi viaţa acestuia. Monografia "Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne" a fost tradusă şi publicată în Italia. Studiile lui despre cele 4 romane semnate Jules Vernes în care acţiunea se petrece în România sunt cunoscute la nivel mondial, iar în anul 2004 a publicat o lucrare care completează aceste studii, intitulată "Jules Verne. Chipuri, obiceiuri şi peisaje româneşti", prin care arată întregii lumi locurile, tradiţiile şi lucrurile frumoase din această ţară. Am avut onoarea să stau de vorba cu el cândva şi m-au fascinat privirea albastră pierdută printre stele şi rachete, glasul cald, extraordinarul talent de a naşte imagini în cuvinte, pasiunea şi forţa care clocoteau în el ca un vulcan. Drum bun, Ion Hobana. Fie ca paşii spre alte planete să-ţi fie mângâiaţi de zăpada zânelor.

Spleen de primavară

Mi-e lehamite
de oamenii care se plâng mereu fără să încerce să schimbe nimic,
de strada pe care nu văd niciodată coşuri de gunoi, măturători sau maşini de la REBU,
de privirile mereu în pământ ale oamenilor care trec pe lângă mine,
de neputinţa de a îi ajuta pe cei pe care îi iubesc,
de ţara în care totul "trebuie" şi nimic "nu se poate",
de adolescenţii care nu au auzit niciodată de Cireşarii, în schimb ştiu exact ce culoare de chiloţi preferă Moni,
de zilele identice care trec una după alta, iau totul şi nu aduc nimic,
de copacii fără frunze şi fără pădure,
de ploaia care promite mereu că vine şi nu mai ajunge,
de motanul care se încăpăţânează să mi se aşeze pe tastatură, pe mâini sau pe mouse când lucrez,
de zidurile goale şi neprietenoase ale blocurilor,
de ştirile stupide pe care le citesc/aud zilnic,
de cei care ştiu să reproşeze atunci când greşeşti, însă uită să îţi mulţumească atunci când îi ajuţi,
de mi-au vs pisică(miau), mi-am vs gustos(miam-miam), te-am vs echipă(team), cf, bn, u, k, tz, y,
de "nu am cum", "nu am când", "nu ştiu", "nu e treaba mea", "nu mă interesează",
de primăvara care nu mai vrea să înceapă,
de reclamele roz cu iz de bomboane mucegăite uitate în noptieră pe care le-am văzut în ultima săptămână,
de aşteptare,
de faptul că nu înţelegi nimic din ceea ce tot încerc să îţi spun, sau nu vrei să înţelegi, sau nu te interesează,
de gripă,
de "cei mai iubiţi fii ai boborului" care de 21 de ani spun multe şi nu fac nimic,
de ieri, de azi, de mâine,
de vise şi de cântece,
de scaunul care nu vrea niciodată să mă lase să îi fixez spătarul,
de "activiştii" asociaţiilor umanitare care fac chestionare şi "cauze" pe facebook însă trec pe lângă un copil bolnav fără să se uite la el,
de zgomotele prea stridente şi prea redundante ale oraşului,
de legile nedrepte care trec de Parlament ca raţa prin apă,
de mişcările sociale fără scop, fără finalitate, fără scânteie,
de lipsa acuta de idealuri,
de zilele în care nu am chef de nimic,
de cei care mă privesc fără să mă poată vedea,
de comentatorii împătimiţi care care scriu pe marginea a orice, fără să ştie despre ce e vorba şi fără să aibă măcar habar cum să lege două cuvinte în limba romană,
de spitalele în care copii sunt lăsaţi să ardă de vii, iar bătrânii sunt bruftuluiţi că nu mor mai repede,
de cuvinte împrumutate din alte limbi şi folosite cu sau fără rost, asemeni celui pe care l-am pus şi eu în titlul acestei postări, deşi puteam foarte bine să spun "depresie", "amoc", "nervi", tristeţe"
de mine, de tine, de ei.
Mi-e lehamite până şi de această perpetuă stare de lehamite de care nu mai reuşesc să scap.
Hai să (ne) râdem. Înainte să ni se facă lehamite şi de asta. Măcar atât mai putem face.

The Ten Commandments of Blogging
1.I am Google and you shall use no other platform but Blogger.
2.You shall not think that Problogger, Seth, nor Lifehacker have the final word on blogging. They don't!
3.You shall not use the name of Google nor any of its related products (AdSense, AdWords) in vain.
4.Remember your Sitemap index and keep it clean for bots.
5.Honor your meta element.
6.You shall not delete your blogs nor move them to Word Press.
7.You shall not mix CSS, XML, nor any invalid, potentially dangerous script.
8.You shall not steal (republish) thy neighbor's text, images nor any content.
9.You shall not spam about lottery prizes in England and Nigeria, nor use rumor, hype, and false promises în linkbaiting.
10.You shall not covet thy neighbor's Google, Technorati, or Alexa ranking, his Feedburner subscribers, nor shall you covet thy neighbor's blog design.
*am lăsat textul netradus ca să nu îşi piardă "savoarea"

Tipuri de femeie IT
Femeia-Internet: de cele mai multe ori este greu accesibilă
Femeia-Server: e mereu ocupată când ai nevoie de ea
Femeia-Windows: toţi ştiu că nu e utilă şi nici performantă, dar nimeni nu poate trăi fără ea
Femeia-Excel: poate şi ştie multe, dar e folosită doar pentru cele mai simple activităţi
Femeia-Word: are întotdeauna pregătită o surpriză şi nimeni nu o înţelege în întregime
Femeia-DOS: toţi au avut-o odată, dar azi n-o mai vrea nimeni
Femeia-Virus (se instalează de obicei ca Soţie.exe, însă poate metamorfoza şi în Logodnică.dll sau Iubită.exe): vine când o aştepţi mai puţin şi consumă toate resursele fizice şi virtuale
Femeia-Scandisk: e bună şi vrea doar să ajute, dar nimeni nu ştie precis ce face
Femeia-Screensaver: nu e de folos, dar te binedispune
Femeia-Harddisk: nu uită niciodată nimic
Femeia-Joystick: pricinuieşte bătături în palmă şi febră musculară la braţe
Femeia-Password: crezi că eşti singurul, dar jumătate din populaţie o cunoaşte deja
Femeia-User: nu face nimic ca lumea şi cere prea mult
Femeia-E-Mail: din 10 lucruri pe care le spune, 8 sunt gunoi

Când chitările plâng...

Eram mică atunci când am auzit prima oară "Parisienne Walkways". Nu ştiam cine cântă, nu ştiam ce spune, nu ştiam cum se numeşte piesa, ştiam doar că auzeam un instrument care plângea. A fost momentul când m-am îndrăgostit de chitară şi am început să îmi doresc una. Am păstrat acea stare şi o regăsesc de fiecare data când cea mai bună şi mai dragă prietenă a mea este alături de mine şi îmi vorbeşte din strune. Azi, chitara care mi-a plâns în inimă timp de 26 de ani a tăcut pe pamanat. S-a mutat în cer, alături de multe altele. Mă pot gândi la un singur lucru: undeva, dincolo de curcubeu, dincolo de stele, e o întreagă orchestră de chitări care plâng pentru noi în fiecare zi. Noapte bună, domnilor Artişti...

Faisbuc stail

Văzut pe FB, plăcut, copiat şi postat pe blog să vă amuzaţi şi voi.

"[Saturday]

Ion is in a relationship with Mărie.

Mărie is now in a relationship with Ion and other 26 people. (Popa Satului and other 24 people like this)

Mărie is attending the event "Mulsul vacii" (Vaca lui Mărie and Ion like this)

[Mărie is not really attending the event "Mulsul vacii". She is actually attending Vasile in the barn. Ion comes to see Mărie attending the "Mulsul vacii" event and finds out what is she actually attending]

Ion is now single.

Ion was invited to join group "Beţivanii satului"

Ion and other 20 people are attending the event "Beţie la crâşmă". (Crâşmarul likes this)

Ion set his status to: "supărat sunt doamne, iarăşi supărat"

Ion is now drunk and pissed on Mărie's Wall

Mărie finished attending Vasile.

Mărie set her status to: "Foarte obosită. Sper să mă pot trezi mâine să merg la biserică"

Vasile commented to Mărie's status "Eu nici nu cred că vin. Poate duminica viitoare"



[Sunday]
Babele din sat are attending the event "Slujba de duminică" (Popa satului, Părintele Iosif, Cantoru' and Clopotaru' like this)

Beţivii satului missed the event "Slujba de duminică" because of it's interference with the event "Beţia de duminică" (The Devil 666 Satana likes this)

Popa satului and Popa Porno are now friends (The Devil 666 Satana and Clopotaru' like this)



[Monday]

Mărie set her status to: "La spovedit..."

Ion commented on Mărie's status: "Ce-i Mărie, te-o prins ruşinea?"

Mărie also commented on her status: "Taci , Ioane că eşti prost"

Popa satului also commented on Mărie's status:" :)) :))" (Primarul satului likes this..)

Vaca lu' Mărie set her status to "Muuuuuuuuuu..."

Mărie commented to Vaca lu' Mărie's status: "Ioi ce proastă îs, am uitat să te mulg. După spovedit vin şi la tine. Paşte până atunci" (Vaca lu' Mărie likes this.)

Primarul satului added "şpagă" and "corruption" to his activities (Popa satului likes this)

Şefu de Post set his status to: "La primărie, la o vorbă cu primarul"

Primarul satului is now attending "Puşcăria".(Bebiţă săpunaru' and all his friends like this)



[Tuesday]

Mărie set her status to "Watching "fermier caut mireasă", so fuck off"

Vaca lu' Mărie exploded. (Ion likes this)

Mărie commented: "vaaaaiii...o murit vaca...am uitat s-o mulg...mă omoară tata când se întoarce de la crâşmă"

Popa satului also commented: "super, încă o înmormântare pe săptămâna asta" (Cantoru' and Popa Porno likes this)

Popa satului added "Praying" and "Porn" to his activities (Popa Porno and Părintele Iosif like this)

Popa satului, Părintele Iosif and Clopotaru' are now in a relationship and it's complicated. (The Devil 666 Satana likes this)



[Wednesday]

Popa satului set his status to "Zi de post, fiilor" (Babele satului like this; Beţivii satului dislike this)

Tata lu' Mărie posted on Mărie's Wall: "Ce ai făcut cu vaca? Te omor"

Tata lu' Mărie killed Mărie. (Ion and Popa Satului likes this. Vasile and other 25 people dislike this)

Tata lu' Mărie is now attending "Puşcăria" along with Primarul Satului

Mărie is attending Hell (The Devil 666 Satana, Hitler, Stalin, Saddam Hussein and other 75 bilion dead people like this)

Vaca lu' Mărie is attending Heaven (Saint Peter likes this)"

Evrika!

Cineva a ajuns la "geniala" concluzie că stârpirea câinilor vagabonzi ar duce la înmulţirea necontrolată a pisicilor şi a şobolanilor (nu am înţeles de ce, căţeii nu papă aşa ceva; şobolanii de obicei locuiesc în subsoluri, unde câinii nu ajung; pisicile nu prea pot fi prinse de un câine, ca asta să se întâmple ar trebui să fie în competiţie o pisică oligofrenă şi/sau un câine dresat să se caţere pe diverse chestii înalte, gen copaci, stâlpi, acoperişuri, etc). Pornind de la acest raţionament "logic", iată ideea mea pentru rezolvarea problemei "domestice":
Păstrăm căţeii, deoarece reprezintă soluţia contra unei invazii pisiceşti. Nu am văzut aşa ceva decât în romanul "320 de pisici negre", însă îmi plac filmele SF, aşa că pot fi de acord cu scenariile utopice. Pentru controlul populaţiei canine, importam nişte tigri. Pe care, desigur, îi lăsăm să circule liber pe străzi. Când tigrii vor începe să devină la rândul lor un pericol public (pentru că, se ştie, asemeni cateilor maidanezi flămânzi şi obsedaţi de teritoriu, tigrişorii sunt drăgălaşi şi nu te atacă decât dacă le faci ceva, deci la început nu vor fi deloc un pericol) importăm crocodili. Ca să scăpam de crocodili, chemăm o echipă Discovery şi Circul de Stat... Nu. Nu e o idee bună. Vor sări în sus asociaţiile pentru protecţia crocodililor. Importăm nişte extratereştri atunci, pare-se că nenea crocodilul nu prea are duşmani naturali pe Terra. Ca să scăpam de extratereştri, îi chemăm pe Keanu Reeves, Bruce Willis, Will Smith şi Nicolas Cage. În acest fel, toată lumea e mulţumită. Câinii rămân pe străzi, pisicile în copaci, şobolanii dispar in mod miraculos, vom avea şi noi crocodilul nostru din canalizare (la concurenţă cu New York-ul), iar fanii vedetelor mai sus menţionate vor fi în culmea fericirii. În plus, se vor putea organiza curse inedite om vs tigru, caine vs om, crocodil vs caine, fapt ce va duce la o creştere sigură a numărului de turişti (pariurile sportive sunt şi vor fi întotdeauna la modă în întreaga lume). Şi dacă tot suntem la capitolul ăsta, propun să importăm şi nişte tarantule, nişte cobre şi nişte şerpi cu clopoţei, ca să ne ajute cu gândacii de bucătărie, ţânţarii şi muştele. De aici până la momentul când omul va redeveni doar un fel de mâncare în meniul lanţului trofic nu mai e decât un pas şi astfel echilibrul natural al planetei va fi restabilit. Ca să fie fericiţi şi ecologiştii.