"...si el construi o casa-ntr-o dunga..."

Motto:

"There was a crooked man and he walked a crooked mile,
He found a crooked sixpence upon a crooked stile.
He bought a crooked cat, which caught a crooked mouse.
And they all lived together in a little crooked house."

Un tesseract este un cub in 4 dimensiuni, sau un hiper-cub. De aratat arata cam asa:

La prima vedere, avem doua cuburi, unul mare si unul mic, cel mic inclus in cel mare si legat de acesta. In realitate insa, este departe de a fi real. Nu sunt 2, ci 8 cuburi. Practic, fiecare cub este "impaturit" in jurul fiecarei muchii a celui de langa el. Rezultatul in 3 dimensiuni este acesta:

Iar un tesseract desfasurat arata cam asa:

           

E cam greu sa vi-l imaginati "impaturit", asa-i? Acum insa inchipuiti-va o casa construita asa, in forma unui tesseract desfasurat si mai inchipuiti-va ca respectiva casa pastreaza proprietatile teseractului, in principal pe cea de a exista ca obiect quadri-dimensional. O casa in 4 dimensiuni. O casa in care daca, sa zicem, cubul din mijloc (cel care nu se vede in imaginea desfasurata) este sufrageria, iar cel de la est bucataria si tu vrei sa treci din unul in celalalt, este posibil sa descoperi ca ai ajuns pe "acoperis" sau la parter. Te poti trezi ca privesti pe fereastra bucatariei si vezi 3 camere insirate una dupa alta, desi tu stii ca e doar una, iar in cea mai indepartata camera te vezi pe tine, din spate, privind pe fereastra bucatariei spre cele trei camere  insirate una dupa...O casa in care legile celor 3 dimensiuni in care traim inceteaza sa se mai aplice si in care poti ajunge exact acolo unde doresti sa ajungi doar daca mergi pe "muchiile" cuburilor, pe "colturi". Adica intr-o dunga. Adica (si astfel ajung la tema "eseului" meu, pana acum doar am parafrazat o povestire SF scrisa de Heinlein) asemeni tarii in care traim. 

Ma uit in jur si nu vad deloc ceea ce ar trebui sa vad, sau ceea ce cred ca vad. 

Vad de pilda o domnisorica botoxata si siliconata si in gaura...posteriorului, care poseda pictoriale nud in Playboy si care a dansat la bara in Japonia, care s-a castigat reputatia de muiere isterica dupa ce si-a batut si muscat barbatul in plina strada, care vorbeste cu "frumu", "dimi", "cioco", "ubi", ale carei fraze sunt cam asa: "Ce panto frumu ai, dragu, trebuie sa ma duc si eu la maga sa imi iau" si care printre altele poceste biata gramatica a limbii romane cum nici strabunica mea cu 2 clase primare satesti nu o pocea.

 (De fapt daca stau bine sa ma gandesc ea nu o pocea deloc, vorbea asa cum invatase de la parintii ei, care invatasera de la parintii lor,care...asta e un alt paradox, taranul roman de 90 de ani care in loc de scoala a mers cu vacile pe camp cand era mic nu face niciodata dezacorduri gramaticale, in vreme ce tanarul orasean proaspat masterand nu stie nici sa vorbeasca, nici sa scrie corect.)

 Pana acum, exceptand partea cu bataia stradala, nimic anormal, e dreptul ei sa isi mutileze corpul cum doreste, iar aparitiile in reviste pentru barbati si dansul la bara sunt o meserie ca oricare alta, nu iti pun neaparat acea eticheta cu nume urat daca esti o persoana decenta si civilizata.Cunostintele avansate de limba si literatura romana nu sunt necesare cand ai ales cariera de vedeta Playboy, acolo trebuie sa arati bine, nu sa vorbesti. Insa acea domnisorica are pretentii de literat si a publicat acum cateva zile un text in care critica si comenteaza proza si talentul oratoric ale unor personaje numite Cristian Tudor Popescu, Andrei Plesu, Ion Cristoiu, Mircea Cartarescu, etc.Acuma, nu sunt eu mare fan al acestor domni, ba vreo doi dintre ei chiar  imi displac si ca oameni, nu doar ca publicisti si scriitori. Dar insa totusi (sic!). Atat de rau a ajuns tara asta incat , sa ii spunem pe nume, o pitzipoanca agramata si caraghioasa isi permite sa critice textele unor oameni care chiar au cateva biblioteci citite la activ, cateva tone de topuri de hartie scrise si cateva kilograme de materie cenusie de calibru greu? Si mai rau de atat, textul in care ea face asta este lasat sa apara pe o platforma publica ce se auto-intituleaza blog de cultura? Se pare ca voiam sa intru in sufrageria casei intr-o dunga si de fapt am nimerit in latrina.

Tot din seria "scuze, am uitat sa calc pe muchie", avem noua boala virala romaneasca numita isteria salvarii patrupedelor latratoare din perimetrul Capitalei. Vineri, ora de varf, Piata Victoriei. Protest cu pancarde si urlete si un VCT aflat intr-o forma de zile mari. Se cere dreptul la viata libera si neingradita de custi pentru bietul catelus maidanez care nu e iubit de nimeni, este ostracizat si marginalizat si nimeni nu vrea sa ii reprezinte interesele. Din nou, pana aici nimic anormal. Nici cu maidanezii care ma agreseaza seara de seara pe strazile Bucurestiului nu sunt chiar de acord, insa nici cu o irodiada a cainilor facuta fara discernamant, dar despre asta am scris in alta postare asa ca nu reiau subiectul. Protestatarele (90% din "salvatori" sunt desigur doamne trecute binisor de a doua tinerete) si-au adus cu ele si cateii, pentru a demonstra dragostea lor pentru cel mai bun prieten al omului. Si vedem catei unul si unul, teckeli, pekinezi, terrieri, setteri, ba chiar si vreo doi buldogi...Stop-cadru.Rewind.Cum, nici un maidanez? Pai parca voiam sa dovedim cat de mult iubim noi maidanezii si ceream ca ei sa fie adoptati. Ah, ne cerem scuze, am uitat sa va spunem ca nu noi ii adoptam, nuuuu, noi suntem membre ale Asociatiei Chinologice si stim sa salvam caini doar pe forumuri, mergem la concursuri, suntem crescatori, cum sa adoptam maidanezi? Vorbeam asa, la modul general. Da, normal, sigur ca ii iubim. Dar noi nu vom adopta niciodata unul. 

Pai bine femeile lui Dumnezeu, intreb si eu ca proasta acuma, atunci pentru ce naiba strigati acolo ca istericele daca nici macar voi nu vreti sa luati acasa o cotarla obisnuita? Daca nici voi, care atata de mult ii iubiti, nu ii adoptati, cum va inchipuiti voi ca ii vrea altul? Si daca nimeni nu ii vrea, care este rostul cheltuirii de bani publici ani de zile pentru intretinerea unui caine care nu va fi niciodata adoptat, cand de banii aia poate are nevoie un spital de copii, sau un azil de batrani, sau o scoala? Si nici in strada nu au ce cauta, este penibil sa spunem ca avem o tara civilizata cand noua noaptea ne e teama sa iesim din casa pentru ca ne rupe in bucati haita de caini de la coltul blocului. Macar daca ne-ar fi teama ca ne da unul in cap, ar mai avea o logica.Eu chiar am ajuns sa imi doresc sa fie "pretenarii" de cartier noaptea pe-afara. Daca sunt ei, macar stau fiarele cu blana ascunse si pot trece in siguranta pe alee. Nu de alta, dar fiarele bipede nu m-au atacat niciodata, iar fluieraturile lor nu se lasa cu injectii in burta si copci, eventual operatii estetice sau intalniri familiale unde hit-ul zilei este "Deschide gropare mormantul", in cazuri extreme. E clar, credeam ca sunt pe terasa casei intr-o dunga si de fapt am ajuns in spalatorie.Aia de bani. 

Exemplele pot continua, insa astea sunt cele doua "anomalii" care mi-au zgariat mai mult decat altele neuronii in saptamana care tocmai s-a incheiat.

Traim intr-o tara tesseract.Nimic nu este ceea ce pare a fi si nimic nu este acolo unde trebuie sa fie.Si nic nu va fi niciodata, atata vreme cat promovam non-valoarea, ipocrizia, pragmatismul, prostia, incultura, analfabetismul, mizeria, hotia, lenea, "je m'en fich"-ismul care atata de mult caracterizeaza romanii.

P.S.Am uitat a 3-a anomalie generatoare de zgarieturi pe creier: in decurs de cateva zile, o gasca de hackerasi romani a facut "redesign" pentru site-urile unor publicatii straine, in scopul atentionarii respectivelor natiuni ca sunt obligate sa ne respecte, asa cum si noi le respectam. Excelenta initiativa, nimic de zis, nota 10 pustimii romane care da clasa it-istilor Europei. Totusi...nu este usor penibil ca un manifest pentru valoarea romaneasca sa contina greseli GRAVE de gramatica? N-o sti frantuzu (sic!) romana, dar translatorul roman aclimatizat in Franta sigur stie. Si ii roseste obrazul de rusine ca un text care vorbeste despre respectul pentru Romania contine o greseala pe care nimeni nu are voie sa o mai faca in scris incepand cu clasa a 2-a primara, cand se invata scopul si folosirea corecta a cratimei. Asta face parte din categoria "iarta-ma mamica, fiin'ca n-am putut manca supica", credeam ca sunt in bucatarie dar de fapt am ajuns in debaraua scolii romanesti.

"(...) iar voi va ve-ti culege roadele (...)"