Postări
Va rog cititi pana la capat inainte sa incepeti sa dati cu pietre.
Cea mai "buna" replica citita pana acum pe tema eutanasierii cateilor vagabonzi nerevendicati de nimeni in 7 zile este urmatoarea: nu merita sa faci si 100 de injectii in burta numai ca sa traiasca un catelus nevinovat?Ei bine, nu.Nu merita.Iar catelusul nu e nevinovat daca eu am ajuns sa fac injectii in burta din cauza lui. Daca fac injectiile, inseamna ca m-a muscat.Si pentru ca eu personal nu agresez niciodata animalele, nici macar pe cele care ma latra pe strada, m-a muscat doar pentru ca treceam prin teritoriul lui, nu pentru ca i-am facut ceva. Este agresiv si data viitoare ar putea rani grav un copil, un alt catel care iese cu stapanul lui la plimbare, o mama care isi plimba bebelusul prin parc.Nu are ce cauta in strada.Daca nimeni nu este dispus sa il ia acasa si sa il invete ca nu e frumos sa sari asa degeaba la oameni, atunci cea mai buna solutie pentru el este tot o injectie.Si spun pentru el fiindca el are pana la urma cel mai mult de suferit.E agresiv, deci nimeni nu se apropie de el sa il mangaie, dimpotriva, este batut si devine si mai agresiv.Nimeni nu il hraneste, deci moare de foame.Daca se ascunde intr-o scara de bloc cand afara ploua torential, este alungat, pentru ca maraie si musca pe cei care intra in acel bloc.
Sterilizarea?Nu, nu este o solutie.Chiar si un caine sterlizat poate fi agresiv.In plus, sterilizarea nu il salveaza si de restul problemelor pe care le poate avea.Sterilizarea nu il fereste sa fie ranit, lovit, calcat de masini, nu il face sa fie imun pe viata la toate bolile pe care un catel nevaccinat si neingrijit le poate avea.Cunosc o catelusa sterilizata.Acum vreo luna avea ambele picioare din spate taiate foarte adanc si foarte urat, probabil se prinsese undeva prin vreun gard.Faptul ca este sterilizata nu a ajutat-o cu nimic sa nu se raneasca si nu i-a facut nici pe oamenii din jur sa o ridice de unde zacea si sa o duca la veterinar.Sterilizarea nu o fereste nici de foame, nici de sete, nici de raniri sau imbolnaviri.Cand iubesti cu adevarat animalele, iti asumi responsabilitatea ingrijirii lor.Iar ingrijirea nu se rezuma doar la a le arunca un pumn de mancare zilnic pe aleea din fata blocului.Ingrijirea unui animal inseamna ca esti responsabil de calitatea vietii lui, esti obligat sa il duci la vaccinurile anuale, esti obligat sa il tratezi atunci cand este nevoie, esti obligat sa te joci cu el, sa ii oferi un adapost, sa il hranesti corespunzator si in functie de talia lui (cateva oase sau doua felii de salam pe zi nu ii sunt de ajuns unui caine de talie medie spre mare si majoritatea maidanezilor nu sunt chiar niste pintcher toy) si nu in ultimul rand esti raspunzator pentru actiunile lui.Daca tu hranesti toata haita de caini adunata in jurul blocului si ei musca pe cineva, atunci tu trebuie sa raspunzi pentru asta. Pentru ca tu ii tii acolo, tu ii faci sa creada ca acolo este "curtea" lor personala pe care trebuie sa o apere, datorita tie vin in fiecare zi inca doi sau trei in plus pe langa cei existenti deja fiindca sa anunta unii pe altii ca tu esti aia/ala care are papa buna pentru catei.Stiu ca este asa pentru ca de cand am grija de catelusa despre care am vorbit mai sus toate jivinele de pe strada ma insotesc prietenoase pana la usa si se uita foarte mirate cand nu le dau drumul sa intre.Este clar ca domnisoara mea le-a povestit ce papica buna are ea si cat de bine este sa dormi cu labutele ridicate pe pereti fara sa tii urechiusele in permanenta ciulite, fara sa iti fie teama, fara sa te ploua.Pana sa o adopt pe ea, aceeasi catei ma latrau si ma maraiau de mama focului cand mergeam pe langa ei, ba unul m-a si agatat de picior intr-o zi, trecusem prea aproape de masina sub care isi facea el siesta.
Nu cere nimeni eutanasierea cainilor blanzi, a celor care au unul sau mai multi stapani care se ocupa de ei cu adevarat (exista blocuri unde locatarii au luat cate unul sau doi catei, le-au facut un tarc, ii ingrijesc, ii scot la plimbare cu randul; intr-adevar, nu i-au luat in casa, poate nu au unde ii tine, dar chiar au grija de ei si cateii nu ataca pe nimeni; aia nu ma deranjeaza cu nimic si ii respect pe cei care au ales aceasta solutie). Nu cere nimeni nici eutanasierea celor care isi petrec toata noaptea latrand la luna, am vazut si astfel de comentarii, "omorati-i ca nu pot dormi din cauza latratului". Asta deja inseamna ca nu iti plac animalele, deloc, este exagerat sa ceri omorarea unui cutu doar pentru ca vorbeste pe limba lui. S-au inventat dopurile de urechi, daca chiar te deranjeaza atat de tare. Sunt insa de acord cu eutanasierea tuturor cainilor batrani (deci cu sanse extrem de mici sa fie adoptati), foarte bolnavi (care ar muri oricum, macar ii ajuti sa nu se mai chinuie), a cainilor agresivi (si la ei sansele sa gaseasca un stapan sunt mici, iar agresivitatea unui caine nu dispare in mod natural, trebuie rabdare, uneori dureaza luni de zile si e nevoie de multa multa dragoste si atentie).Si da, sunt de acord ca un animal abandonat pe strada, caine, pisica, hamster, sarpe de casa, peste de acvariu, you name it, sa fie eutanasiat daca a trecut, sa zicem, mai mult de o luna (desi asta inseamna bani pentru amenajarea unor adaposturi civilizate, personal care sa se ocupe de ei, etc) si nimeni nu l-a revendicat sau nu si-a gasit un alt stapan.Nimeni din lumea asta nu tine animalele gasite pe strada la nesfarsit in adaposturi.In final, si prin alte parti ajung tot la eutanasie, este unica si cea mai civilizata solutie.Animalul nu e lasat inapoi in strada ca sa sfarseasca sub rotile unei masini sau sa ajunga un schelet viu din cauza lipsei de hrana, iar oamenii nu se simt in permanenta amenintati de haitele care bantuie pe strazi, prin parcuri si prin spatele blocurilor.Mi-am petrecut azi mare parte din zi discutand cu prieteni de prin alte tari, unii din ei medici veterinari sau voluntari la asociatii pentru protectia animalelor.Toti imi spun exact acelasi lucru: dupa maxim 10 zile, animalul gasit este eutanasiat si incinerat. In plus, ca sa scoti un caine din adapost, al tau sau unul adoptat de acolo, te costa, asa fac rost de bani pentru intretinerea lor printre altele.Daca e al tau, costa ceva mai mult, neglijenta se plateste intotdeauna mai scump.Este drept ca prin alte parti organizatiile pentru salvarea animalelor exista si in realitate, nu doar pe forumuri si ca se fac eforturi reale pentru ca fiecare animalut gasit sa ajunga intr-un nou camin.Exista petshop-uri care accepta sa primeasca puii si adultii tineri si sa ii tina pe timpul zilei ca sa fie vazuti si adoptati, exista programe speciale in cadrul carora doritorii de catei sunt dusi cu microbuzele pana la marginea orasului unde este adapostul, ca sa il poata vizita, exista programe care implica scolarii in ingrijirea patrupedelor din respectivele adaposturi, exista voluntariat real.Sunt tare curioasa, cate dintre doamnele de pe la diverse ONG-uri, care acum striga in gura mare ca propunerea prefectului este o crima abjecta, au luat vreodata acasa in adoptie sau macar in pensiune un catel maidanez?Catei de rasa stiu ca au, cate 2-3, i-am vazut.Cate dintre ele au ridicat din strada un caine bolnav ca sa il duca, pe banii lor, la veterinar?Probabil sunt..insa ma indoiesc ca foarte multe.
Si am sa inchei tirada tot cu un citat: "cei care hranesc cateii la coltul blocului insa nu sunt dispusi sa isi asume responsabilitatea ingrijirii, educarii si adapostirii lor, nu sunt cu adevarat iubitori de animale."
iar la final, v-o prezint pe Ossie:
